joi, 5 ianuarie 2012

FRANCMASONERIA ŞI ARMELE PSIHOTRONICE - partea 5

Capitolul V - contine date concrete si studii de  caz - inca nu poate fi dat publicitatii - din diferita ratiuni de securitate

VI. Concluzii .

         Ceea ce le facilitează mult francmasonilor activitatea şi puterea de influenţă atât în România, cât şi în toate celelalte ţări este prostia fără margini a maselor care nici nu bănuiesc faptul că sunt păcălite şi manipulate cu viclenie. Prostia, sub diferitele ei forme de manifestare, nu trebuie niciodată subestimată: activă, geloasă, cuceritoare, ea clasifica, ordonează sau exclude; capricioasă nu recunoaşte niciodată ca s-ar putea înşela. Prostia este lucrul cel mai din abundenţă împărţit în această lume pentru ca de "favorurile" ei nu scapă decât înţelepţii. Zilnic prostia se revarsă din ecranul televizorului odată cu ştirile de ultimă oră sau poate fi regăsită în diferite formule stereotipe la unii dintre cei care ne înconjoară. Dincolo de deruta marilor ideologii contemporane, pândeşte prostia ce alimentează deopotrivă puterea diabolică de influenţă a marilor loje francmasonice şi spectrul războaielor mondiale. Tocmai de aceea, pentru noi, astăzi ca şi întotdeauna, hotărâtoare - mai mult decât lupta de clasă sau conflictul între generaţii - trebuie să fie bătălia cu prostia. Dacă prostia şi naivitatea oamenilor nu ar fi atât de mari, FRANCMASONERIA şi acţiunile sale criminale ar fi fost de mult demascate.
         Pentru a dejuca imensa conspiraţie planetară a acestei grupări politice de orientare malefică (FRANCMASONERIA), trebuie să ştim următoarele:
         1. Pot fi înfrânţi doar de fiinţe spirituale, cu credinţă în DUMNEZEU, care rezonează permanent cu binele şi adevărul, care sunt hotărâţi să facă numai  voia lui DUMNEZEU. De aceea orice om lucid şi cu credinţă în DUMNEZEU ar trebui să se mobilizeze cu toată forţa ca să rezoneze numai cu binele (să gândească, să vorbească, să acţioneze preponderent benefic, să se gândească (să se roage) cât mai des la DUMNEZEU, să evolueze spiritual şi dacă are forţa necesară, să practice căi spirituale autentice (ceea ce l-ar ajuta considerabil să devină o fiinţă benefică excepţională).
2. Francmasonii se tem de unitatea planetară benefică. Ei se tem de unitatea unui popor, a unei naţiuni, urmărind dezbinarea acesteia pentru a o putea înrobi. Din această cauză este foarte important ca toţi românii (inclusiv cei din Republica Moldova şi din alte ţări) să nu uite că sunt români, să se ajute unii pe alţii, să fie permanent alături unii de alţii, să nu mai accepte să-şi "vândă fraţii" pentru interese meschine şi să lupte pentru reîntregirea teritoriului românesc (vechea Dacie).
         3. Conştientizarea strategiilor, căilor, modalităţilor de acţiune, (subiectul deschis de această lucrare de cercetare ) urmată de organizarea , elaborarea şi punerea în practică a unor strategii, căi, modalităţi de contracarare/anihilare, prin mijloace şi tehnici specifice, atât în mod individual cât mai ales în grupuri, existente sau special înfiinţate.


Bibliografie succinta:

http://www.adsx.com/

miercuri, 4 ianuarie 2012

FRANCMASONERIA ŞI ARMELE PSIHOTRONICE - partea 4

IV. Studiul influenţelor malefice vizate prin utilizarea armelor psihotronice


         Împotriva francmasonilor nu poţi duce  doar o simplă luptă, ei conduc un război ( după toate regulile războiului ) chiar dacă este ascuns, deci împotriva lor este necesar  a se declanşa tot un război. Participarea la acest război, se constituie într-o datorie morală şi spirituală pentru fiecare din cei ce conştientizează necesitatea contracarării acţiunilor francmasonilor.
         Indiferent de tipul conflictului ( civil/militar, vizibil/ascuns, regional/global) , cvasimajoritatea analiştilor sesizează că agresiunile de tip „informaţional” ( politice, psihologice, influenţare, etc.) tind să devină dominante , în detrimentul agresiunilor de tip „energetic” (prin folosirea armamentului clasic sau de distrugere în masă), transgresare care se manifestă atât în  obiectivele, cât şi în modalităţile de desfăşurare şi în raporturile dintre diferitele tipuri de agresiuni.
         Pradigma  „distruge sau vei fi distrus” va fi parţial abandonată, convenindu-se , probabil asupra standardului colectiv definit în interiorul comunităţii internaţionale : „ conformează-te sau vei fi penalizat”.
         O primă confirmare o avem în modul de instrumentare , la nivel planetar , a Războiului din Golf, fiind numeroase studiile care pun în evidenţă că s-au urmărit şi experimentat proceduri de manipulare , dezorientare, intimidare şi dezorganizare socială şi individuală  prin folosirea abilă a informaţiei.
         Folosirea strategiilor şi tacticilor de „război informaţional”, care şi-au confirmat eficacitatea în raport cu agresorul, impune orizonturi informaţionale de abordare noi, pentru găsirea modalităţilor de protecţie şi răspuns la noile tipuri de ameninţări.
         Deşi sunt unanime aprecierile potrivit cărora agresiunea/apărarea informaţională reprezintă „războiul viitorului”, lipsesc atât definiţii, cât şi strategii naţionale care să surprindă conceptul cu suficientă precizie; războiul informaţional este, astfel, mai degrabă , „caracterizat”,decât „definit”.
         Acţiunile de influenţare – definesc totalitatea măsurilor, activităţilor şi programelor destinate să influenţeze concepţiile, mentalitatea, atitudinile, opiniile şi comportamentul ţintelor (grupurilor de audientă), să contracareze influenţarea realizată de adversar şi să menţină la un  nivel dezirabil starea psihomorală a trupelor şi populaţiei proprii în scopul îndeplinirii obiectivelor urmărite.
         Acţiunile de influenţare sunt definite , în general, de următoarele aspecte:
-         nu ucid şi nu produc distrugeri prin ele insele ( în principiu ), nefiind deci sancţionate ca atare prin normele de drept internaţional sau condamnate de către opinia publică, care reflectă şi condamnă ororile şi distrugerile războiului şi mai puţin sau deloc strategiile de agresare neconvenţionale, care distrug matrici naţionale, culturale, religioase, morale, statusuri şi ierarhizări sociale, un stat fiind virtual „cucerit”  fără a se deplasa la graniţa sa nici o armată.
-         sunt omniprezente : ele premerg, însoţesc, urmează sau fac chiar inutil un conflict armat convenţional;
-         nu presupun costuri materiale şi financiare deosebite, raportul cheltuieli/eficienţă surclasând consumurile pe care le presupune o confruntare militară clasică. ”O evaluare a costurilor acţiunilor de influenţare desfăşurate de către forţele aliate în Golf indică un raport de 1:3000 de dolari faţă de cheltuielile strict militare „.
-         Au o rază de acţiune şi efecte deosebite, sistemele de apărare şi contraatac fiind la ora actuală practic inexistente (exceptând inforenergetica !!) ;
-         Stricta specializare a planificatorilor şi a utilizatorilor pentru conceperea, elaborarea, difuzarea şi evaluarea acţiunilor de influenţare; în Golf au acţionat aproximativ  2500 de specialişti;
-         Recursul tot mai des la „agenţii” specializate;
-         Alegerea temelor, instrumentelor, etc., prin exploatarea „fişei psihologice” a zonei/adversarului;

         Privind retrospectiv drumul parcurs de acţiunile de influenţare de la vicleşug, şiretlic, înşelătorie sau prefăcătorie la ceea ce ştim astăzi despre amplele şi sofisticatele scenarii de influenţare, vom constata că s-au făcut mari acumulări cantitative, dar mai ales calitative, materializate într-un variat arsenal de forţe şi mijloace, de metode, tehnici şi procedee de influenţare a conştiinţelor, a stărilor psihice şi morale, a forţei de acţiune.
         Diversitatea şi complexitatea acţiunilor de influenţare din zilele noastre rezidă, printre altele, în nivelul actual de dezvoltare a ştiinţelor despre om (antropologie, psihologie, sociologie, etc.) şi în posibilităţile sporite de comunicare .
         Evoluând permanent, acţiunile de influenţare – după cum  apreciază tot mai mulţi specialişti – s-au transformat practic într-un nou gen de armă, eficientă şi foarte temută, din cel puţin următoarele puncte de vedere:
-         are caracter bivalent, în sensul că poate fi - după caz – defensivă sau ofensivă;
-         are o vastă spaţialitate, dată de o mare rază de acţiune;
-         este „neobosită”, forţele şi mijloacele de acţiune pot fi operaţionale mari perioade de timp , indiferent de condiţiile mediului ambiant;
-         poate avea , simultan sau succesiv , caracter anticipativ , preventiv şi/sau reactiv;
-         nu ucide, ci convinge, nu produce distrugeri fizice vizibile;
-         uneori, efectele ei asupra ţintei nu pot fi imediat evaluate, deoarece apar cu întârziere;
-         acţionează asupra organismului uman prin stimuli de natură diferită;
-         „răniţii” sunt greu de recuperat, fiind deci scoşi din activitate o perioadă relativ mare de timp.

Concepţia acţiunilor de influenţare

Acţiunile de influenţare, pentru a se putea desfăşura în mod coerent şi eficient, au nevoie de o concepţie clar definită, care să cuprindă elementele fundamentale ce definesc acest gen de acţiuni:
a)                         Misiunea acţiunilor de influenţare – la stabilirea acestor misiuni se va avea în atenţie specificul situaţiei ( război, criză, …), obiectivele urmărite, ţintele asupra cărora se doreşte a se acţiona, forţele şi mijloacele specifice aflate la dispoziţie, etc.
b)                        Obiectivele campaniei de acţiuni de influenţare – constă în rezultatele ce sunt urmărite  a se obţine. Aceste rezultate trebuie sa fie concrete, să poată fi măsurate sau – cel puţin – să poată fi observate cu uşurinţă.
c)                        Ţintele acţiunilor de influenţare (grupurile de audienţă ) – sunt reprezentate de cei cărora le sunt adresate , de fapt , aceste acţiuni de influenţare. Când audienţa este constituită din efectivele proprii, se recomandă a se folosi sintagma „grup de audienţă” şi nu termenul de „ţintă” . Noţiunea de „ţintă” (sinonimă în teoria comunicării cu cea de „receptor” ) are  şi conotaţii psihologice negative întrucât poate face legături cu termenul de „adversar” sau ceva ce-i aparţine acestuia. La cristalizarea unei concepţii a acţiunilor de influenţare se au în atenţie doar ţintele de bază ( nu cele indirecte, nu audienţa adiacentă/întâmplătoare ). Fiind constituite din indivizi sau grupuri umane, ţintele ( grupurile de audienţă ) sunt caracterizate de o serie de trăsături: mărime, localizare, status social, rol, nivel de instruire/informare, grad de dezvoltare şi cultură, vulnerabilitate, etc., trăsături de care se ţine cont la stabilirea concepţiei.
d)                         Temele acţiunilor de influenţare – reprezintă liniile de persuasiune  promovate de către sursa de influenţare, în vederea obţinerii unui anumit rezultat. Este evidentă necesitatea corelării temelor cu obiectivele acţiunilor de influenţare. De o importanţă semnificativă  pentru concepţia acţiunilor de influenţare este împărţirea temelor în cele două categorii diametral opuse: teme ce trebuie promovate şi respectiv teme ce trebuie cu desăvârşire evitate. Cele din urmă sunt teme care, dacă ar fi puse în practică, ar compromite întreaga campanie de influenţare.
e)                         Forţele şi mijloacele angajate – sunt constituite din structurile specializate în acţiuni de influenţare şi mijloacele pe care acestea le au în dotare.
f)                          Tipul acţiunilor de influenţare – în cadrul concepţiei trebuie precizat ce fel de acţiuni se vor desfăşura: 1. de influenţare a ţintelor; 2. de influenţare a propriilor efective. Fiecărui tip de acţiuni îi corespund metode , procedee şi tehnici specifice.
g)                        Modul de concepere şi de realizare a acţiunilor de influenţare , etc.

Clasificarea acţiunilor de influenţare
         După tipul audientei :
a)     de influenţare a ţintelor – sunt acţiuni de influenţare ce se îndreaptă asupra audientelor care nu aparţin efectivelor proprii şi urmăresc să obţină un anumit comportament. O categorie aparte a acţiunilor de influenţare o constituie cele de consolidare - şi sunt îndreptate asupra populaţiei  aflate ( intrate)  deja sub control.
b)    acţiuni de fortificare – acţiuni de influenţare destinate efectivelor proprii. Se pregătesc şi se desfăşoară în scopul formării şi menţinerii influenţei în rândul propriilor efective ;

va urma....

marți, 3 ianuarie 2012

FRANCMASONERIA ŞI ARMELE PSIHOTRONICE - partea 3

III. ARMELE PSIHOTRONICE
Definiţii:
 a) Armele psihotronice(AP) -  Aplicaţiile cu scopuri militare şi antisociale ce constă din metode, sisteme, ”generatoare” precum  şi orice alte căi  de a transforma atributele esenţiale necesare  vieţii şi societăţii în arme. (Academician V.P. Kaznacheev in the Afterward of the book by Vinokurov and Gurtovii Psychotronic War, Moscow, "Misterija", 1993.)

  b) Armele psihotronice ( AP ) : totalitatea  metodelor şi mediilor ( tehno-genice,  sugestive, farmacologice, paranormale, complexe, şi altele) ascunse , folosite  cu scopul de a controla, influenţa, modifica conştiinţa , comportarea şi sănătatea unei persoane sau grup de persoane , după dorinţă şi pentru atingerea unor scopuri…   

PREZENTARE GENERALĂ
Am realizat această prezentare folosind termeni nespecifici, în conformitate cu modul în care acţiunea AP este percepută, descrisă şi urmărită în mediile internaţionale.
         I. CARACTERISTICI DE BAZĂ, METODE, STRATEGII

1. Caracteristici comune a modului de acţiune a AP:
-         prin încălcarea  liberului arbitru a persoanei vizate ( fără ştiinţa şi fără acordul ei );
-         de la distanţă;
-         urmărind controlarea libertăţilor  persoanei;
-         conform cu un program (strategie) specific;
-         prin aplicarea de radiaţii electro-magnetice  (EM), alte tipuri de câmpuri, oscilaţii acustice, substanţe, etc.
-         sub supravegherea şi controlul unui sau a mai multor specialişti;
-         cu sau fără ajutorul calculatoarelor sau altă aparatură special proiectată şi construită;
-         după o modelare statistică, cu  folosirea rezultatelor unor experimente pe scară largă...
2. Obiective urmărite.
         Controlarea libertăţilor  persoanei, în mod nedetectabil, cu scopul general de a o determina să re/acţioneze  în modul dorit de operator.
         Sunt vizate: 
a)    Manipularea memoriei :
-         Ştergerea;
-         Blocarea;
-         Înregistrarea informaţiilor de care are  nevoie operatorul;
-         Amestecarea informaţiilor existente pt. crearea confuziei;
-         Schimbarea frecvenţei cerebrale – (eficace de la 100 Hz în sus sau mai jos de 5 Hz., pentru pierderea de memorie)

b)    Controlul:
-         stimulilor prezenţi în creier;
-         stărilor de conştiinţă ( până la pierderea acesteia);
-         somnului;
-         emoţiilor;
-         capacităţilor intelectuale;
-         atenţiei;
-         vorbitului;
-         tonusului muscular;
-         stării generale de sănătate şi/sau vitalitate, etc.
 3. Strategii şi metode de control
         Se acţionează în direcţia creării situaţiilor favorabile atingerii scopurilor urmărite .

Crearea intenţionată ( în mod artificial) a unor situaţii extreme vizând :
o       localităţi, cartiere de locuinţe;
o       familia;
o       viaţa socială;
o       instituţii de tratament;
o       mâncăruri, apă;
o       magazine;
o       mijloace de transport;
o       furnizori de energie-căldură  şi apă;
o       comunicaţii;
o       mass-media: TV, Radio, ziare, biblioteci;
o       forurile legislative;
o       organizaţiile şi agenţiile publice şi guvernamentale.

4. Moduri de hărţuire ( pentru generarea stresului ) :
o       calomnie;
o       glume proaste, proliferarea gesturilor obscene, expresiilor murdare;
o       presiune psihologică (prin familie, vecini sau apropiaţi, colegi);
o       discreditare - de obicei prin 5 tipuri de acuzaţii ( adesea cu implicarea poliţiei):
§        iresponsabilitate;
§        spionaj;
§        trafic de droguri sau influenţă;
§        vagabondaj;
§        complicitate la infracţiuni, crime;
o       şantaj;
o       ameninţări;
o       atacuri, atentate asupra persoanei sau celor apropiaţi acesteia;
o       crime puternic mediatizate, etc.
5. Etape ce pot duce la Posedare ( termenul folosit în studiile internaţionale este de Zombificare):
·        alegerea şi pregătirea  tipurilor de entităţi şi structuri necesare în procesul preluării controlului;
·        alegerea modalităţilor de acţiune ;
·        crearea situaţiilor favorabile scopului propus: stres, dezorientare, epuizare;
·        folosirea tehnicilor şi aparaturii speciale pentru scăderea rezistenţei la agresiune fizică, psihică şi mentală (presiune, hărţuire, iradiere, preparate speciale (substanţe ), chimicale
·         pierderea voinţei, a memoriei;
·         luarea în posesie ( temporară sau definitivă )   

6. Scopuri directe urmărite prin experimentarea, dezvoltarea şi folosirea AP:

Din punct de vedere:

a) medical, biologic, genetic, imunologic

·        studiul funcţionării creierului şi a organelor corpului omenesc;
·        limitele organismului uman;
·        formele şi puterea de adaptare;
·        stabilitatea şi variabilitatea fondului genetic. 

 

b) cibernetic, ingineresc

·        crearea tehnologică a unor "roboţi", combinând corpuri umane şi inteligenţa artificială;
·         „zombificare”, etc.

c) Instituţiile de apărare

·        crearea şi testarea a noi AP, modernizarea celor existente, pentru a putea controla sau distruge cât mai repede şi mai uşor mase cât mai mari de oameni;
 

d) Serviciile Secrete 

crearea, modernizarea şi testarea AP pentru:
·        controlul, managementul, zombificarea individului şi societăţii;
·        acţiuni de pedepsire a elementelor social-active incomode;
·        interogarea şi investigarea persoanelor;
·        crearea şi controlul unui sistem universal ( incluzând copii şi animalele) de urmărire, testare şi experimentare  în controlul populaţiei, pentru a se realiza orice sarcină ( cu influenţă posibilă de până la 70 % din populaţie), finalitatea fiind crearea unui  sistem global de control a omenirii.

e) Mafia, structurile criminale.

·        piraterie informaţională ;
·        atacul băncilor şi companiilor prospere;
·        scandaluri, teroare, tortură, crime.

f) Culte, secte.

   Pentru a garanta blândeţea şi supunerea populaţiei, pentru a uşura experimentarea şi testarea AP, şi de asemenea pentru a teroriza victime, foarte multe culte şi secte au fost înfiinţate şi finanţate chiar de către Serviciile Secrete.

7. Tipuri de influenţare psihotronică şi psihotropică , etc.

a) Bioelectronice  - la distanţă.

Câmpuri electromagnetice (EM) sau de alte tipuri.

·        unde radio
·        iradiere laser
·        unde infra-roşii
·        unde ultra-violete 
·        raze - x
·        câmpuri gravitaţionale
·        câmpuri torsionale  (spin )
·        alte câmpuri

Unde acustice .

·        infra-sunete (IZ) de la 0 Hz. la 15-20 KHz.
·        ultra-sunete (UZ) de la 15-20 KHz. la 109 Hz. 
Câmpuri:
·        electro-magnetice;
·        gravitaţionale
·        torsionale (vezi RMN)
·        subtile 

b) Sisteme de bio-telemetrie pentru localizarea, urmărirea şi controlul mişcărilor de persoane :

Sateliţi, avioane, trenuri, automobile, clădiri, antene de transmisie

c) Biogeneratoare:

Prin intermediul antenelor TV , radio, telefonie, reţele de alimentare cu electricitate, apă, gaz.

d) Bio-energetic ( Extrasenzorial )

·         Controlul şi schimbarea parametrilor  psiho-fiziologici 
·         şocuri/ lovituri , atacuri bio-energice 
·         neuro-lingvistice (programare audio-tronică)
·         hipnoza cu folosirea  calculatorului
·         psiho-corecţie 
·        codificare

e) Bio-Chimice.

Farmacologice (Psihotropice).

·        Introducerea de substanţe psihotropice:
o       în produsele alimentare;
o       în medicamente;
o       produse de larg consum;
o       prin „fertilizarea” produselor vegetale
·        introducerea secretă în organism a unor substanţe speciale care să ţină seama de ionizarea substanţelor din sânge şi vasele de sânge, pentru a putea obţine şi compara informaţiile obţinute înaintea în timpul şi după acţiunea AP (schimbări în sfera emoţională, schimbări în comportare, în modul de gândire, senzaţii, etc. )

Chimic. Gazos

Tratarea cu compoziţii speciale, gaze neuroleptice, aerosoli cu hormoni sau diferite substanţe a:
  • mediului înconjurător;
  • străzilor;
  • carburanţilor;
  • zidurilor , clădirilor;
  • îmbrăcăminte, lenjerie, încălţăminte ;
  • produselor cosmetice, etc.

f) Bacteriologic, genetic (în structura ADN) –în cadrul vaccinurilor de imunizare.

·        introducerea unor  anticorpi speciali pentru mărirea sensibilităţii la anumite substanţe ( ex: aerosoli cu peptide )  livrate apoi la momentul dorit prin căile arătate mai sus;
·        introducerea unor agenţi infecţioşi creaţi special:
      • de tip CAL-TROIAN , cu activare la contactul cu anumite substanţe ( noul tip de arme bacteriologice);
·        introducerea de substanţe mutagene , special realizate pentru a media mutaţii genetice la anumiţi viruşi.

8. Categorii de populaţie - cel mai des vizate pentru experimentarea sau folosirea AP :

·        oameni bătrâni
·         necăsătoriţi
·        invalizii
·         gravide; nounăscuţi, copii,
·        suferinzii de boli grave , pretabili la a accepta tratamente rezultate din experimentele de inginerie genetică;
·         suferinzii care acceptă tratamente naturiste;
·         practicanţii diferitelor metode de  vindecare fizică şi/sau spirituală, care, în paralel cu agresiunea, sunt discreditaţi prin folosirea unor persoane care imită tehnicianul dat, dar având  manifestări negative şi rezultate opuse ( de cele mai multe ori în favoarea agresorilor )
·         Persoane incomode, prea active în plan social, apărătorii unor drepturi;
·        delegaţi, membri de partide, conducătorii unor mişcări;
·        persoane oficiale
·        persoane persecutate (politic , administrativ )

9. Locuri de influenţare, iradiere:

·         locuinţe;
·         spitale, instituţiile de tratament;
·         scoli;
·         mijloace de transport ( metrou, autobuze, trenuri);
·         biserici;
·         gări, autogări, aeroporturi, cinematografe, teatre;
·         locuri de vacanţă, de odihnă, staţiuni, hoteluri;
·         unităţi militare, fabrici, etc.

va urma....